Locul potrivit

Viaţa e o continuă călătorie prin care ne dorim să descoperim cât mai multe, să realizăm lucruri măreţe şi să ne găsim un loc al nostru.

În alte ţări, oamenii nu au simţul proprietăţii şi trăiesc toată viaţa în locuinţe închiriate fără să vadă acest fapt ca pe o problemă. În România este altfel. Nu spun că este rău sau că este bine, dar pentru mine e ceva normal să am locul meu. În urmă cu ceva vreme mi se părea că sunt mult prea departe de realizarea acestui vis. Anii au trecut şi am ajuns în momentul în care să văd că această dorinţă începe să capete culoare şi, încet, încet am ajuns să am un loc al meu, un loc al viitoarei mele familii.

De la sfârşitul lunii martie viaţa mea s-a schimbat. De atunci pot spune că mă aflu în locul potrivit, cu liniştea mea, cu satisfacţia unei reuşite mult aşteptate.

E un sentiment greu de descris în cuvinte, dar pot spune că reprezintă o mare bucurie. Este totul atât de frumos, încât uneori îmi vine să-mi strig bucuria pentru a mă auzi toată lumea.

cer senin

Avem nevoie de lucruri care să ne bucure. Întotdeauna! Deseori simt nevoia să mă bucur de ceea ce am, de ceea ce realizez, chiar dacă e vorba de lucruri banale. Micile bucurii ne condimentează viaţa într-un mod plăcut şi ne fac să realizăm că rutina cotidiană poate fi înlăturată măcar pentru o clipă.

Peste câteva luni voi trece într-o altă etapă a vieţii mele, iar tot ceea ce am învăţat până acum m-a făcut să cresc şi să fiu capabilă să iau decizii cu adevărat importante şi înţelepte. Am găsit locul, locul potrivit în viaţa mea şi în viaţa omului de lângă mine. Am construit împreună şi am reuşit să parcurgem un drum presărat cu capcane, dar şi cu multe flori şi zâmbete.

Nu vă lăsaţi doborâţi de furtuni pentru că, mai devreme sau mai târziu, iese soarele mult aşteptat!

Advertisements

Camelia Rusu

Viaţa ne joacă feste de nenumărate ori.

Aflăm tot mai des despre  povesti nefericite de viaţă: bebeluşi abandonaţi, actori şi oameni de valoare care dispar din viaţa aceasta păcătoasă şi foarte mulţi oameni bolnavi. Încotro ne îndreptăm? Deseori mă întreb…

Astăzi am reauzit o poveste tristă şi m-am gândit că aş putea da o mână de ajutor. Este vorba despre Camelia, o tânără mai mică de vârstă decât mine, care, din păcate, se află într-o situaţie dificilă. Povestea ei începe aşa:

“Mă numesc Camelia Elena Rusu şi am 23 de ani.
Până la începutul lunii mai 2012, viaţa mea era că a oricărei tinere de această vârstă.
Eşti tânără, eşti studentă, încă nu ai terminat facultatea şi simţi că toată lumea este a ta.
Şi,… dintr-o dată, în urma unor analize de rutină, te trezeşti la spital…
Acolo, într-unul din saloane, găseşti şase paturi dintre care unul singur este gol… dar, care va deveni al tău. Le spui colegelor de salon: „eu nu am nimic, nu stau mult, mâine plec, rămân doar peste noapte pentru orice eventualitate”. Ele zâmbesc compătimitor şi a doua zi auzi cuvintele cele mari şi grele: „ne pare rău, Camelia, dar boala se confirmă: ai Leucemie Acută Mieloblastică”. După ce primeşti diagnosticul, cum ai putea reacţiona? Normal că te sperie; eşti confuz; ce-am făcut ca să merit asta?”

Mai multe detalii aici

O putem ajuta! Împreună!

Transfer bancar în conturile:

Cod SWIFT:  RZBRROBU

Raiffeisen Bank – LEI
RO98 RZBR 0000 0600 1284 0362
Titular: Rusu Vasile

Raiffeisen Bank – EURO
RO53 RZBR 0000 0600 1497 2844
Titular: Rusu Vasile

camelia rusu