Punct şi de la capăt

E groaznic tot ceea ce se întâmplă în ultima vreme în lume.

La sfârşitul lunii octombrie m-am întors dintr-o vacanţă minunată şi îmi doream  să ajung acasă să pot scrie un articol interesant despre tot ceea ce am trăit acolo. Mă gândisem la un moment dat să mă apuc serios de scris un jurnal de călătorie care să fie util şi altora care vor să meargă în locurile pe care le-am vizitat până acum. De obicei mă documentez mult înainte de a alege o destinaţie mai îndepărtată şi astfel cred că şi experienţele mele ar putea fi utile pentru alţii. Aşadar am plecat pe 13 octombrie, într-o zi de marţi, şi cu toate că nu sunt superstiţioasă, m-am gândit la un moment dat la ceva groaznic. Din fericire totul a fost bine şi am revenit acasă după două săptămâni de relaxare.

Am amânat, ca de obicei, ziua în care să mă apuc de scris, până când pe 30 octombrie s-a întâmplat ceea ce ştiţi cu toţii, în Colectiv. Am citit toate articolele posibile în tot acest timp şi am evitat să comentez ceva. Am încercat să înţeleg de ce, cum şi în ce fel s-au petrecut lucrurile. Am avut impresia că cineva cunoscut s-a aflat acolo, dar până în acest moment nu am aflat ceva. Am fost complet pierdută. Şi acum sunt încă şocată şi sper să se fi terminat veştile rele.

Am fost foarte rar în cluburi la concerte şi am preferat să merg în săli de spectacol sau în aer liber. Îmi plac piesele de teatru şi savurez cu plăcere o piesă bună, indiferent de starea de spirit cu care păşesc în sală. Ştiu sigur că la plecare voi fi cu bateriile încărcate. Ies rareori în centrul vechi, dar atunci când o fac, nu stau să cercetez prea mult locaţia, nu că ar conta foarte mult, având în vedere că majoritatea pub-urilor şi cluburilor sunt localizate în clădiri care stau să pice.

Nu mi se pare normal ca, adevărate bombe cu ceas, să fie deschise publicului larg, în condiţiile în care, inconştient, majoritatea plăteşte un bilet către moarte. Sala Palatului, Teatrul Nottara şi majoritatea clădirilor din centrul Bucureştiului au grave probleme. Sunt locuri în care mergeam cu entuziasm şi  savuram cu plăcere fiecare moment.  Suntem responsabili de faptele noastre şi nu sunt absurdă atunci când vine vorba despre lucruri iminente. Dar atunci când alţii sunt responsabili, mi se pare normal să se facă ceva. Cu toate că nu îmi doresc un Bucureşti pustiu, sunt de acord ca toate clădirile cu risc mare de prăbuşire sau cele care nu  sunt avizate din punct de vedere legal, să fie închise.

Despre ceea ce s-a întâmplat la Paris, nu am ce să spun. Îngrozitor!

Ştiu că oricând şi oriunde mi se poate întâmpla ceva, dar nu pot să trăiesc cu teamă la fiecare pas.

Apropo de asta, mâine plec la Roma… Sper să mă şi întorc 🙂

Să auzim numai de bine!

DSCN4341

Advertisements

Începe Festivalul de Teatru al deţinuţilor

Am fost anul trecut, doar o zi, la un astfel de eveniment. Se merita sa ne rupem cateva ore din timpul nostru sa vedem cateva piese de teatru, realizate de amatori, de oameni certati cu legea, care, din anumite motive, se afla in diferite penitenciare din tara. Am ramas surprinsa de talentul lor, de entuziasmul cu care au fost primiti de intreaga sala, dar si de reusita unui astfel de eveniment. M-am simtit altfel dupa ce am plecat de acolo. Nu vreau sa descriu starea respectiva, dar sunt convinsa ca fiecare dintre voi ar deveni un pic mai tolerant dupa eveniment.

Enjoy!

Trupa de teatru „No Name” a Penitenciarului Bucureşti Jilava va deschide, luni, de la ora 18:00, Festivalul de Teatru al deţinuţilor, cu piesa „Despre libertatea obişnuită”, un colaj din două texte dramatice, unul de Slawomir Mrozek: „În largul mării” iar celălalt de Costin Nedelcu „Celula 2”, anunţă un comunicat de presă.

Cea de-a doua ediţie a festivalului reuneşte 12 trupe de teatru din penitenciarele şi centrele de reeducare din toată ţara.

Evenimentul îşi propune să oglindească într-o formă expresivă în percepţia comunităţii, potenţialul creator şi simţul artistic al persoanelor din mediul carceral, vizând consolidarea legăturilor dintre mediul de detenţie şi societatea civilă precum şi includerea deţinuţilor în activităţi valorizatoare menite să formeze şi să dezvolte deprinderi şi atitudini necesare reintegrării în societate, anunţă organizatorii. Intrarea este libera, iar accesul spectatorilor se va face in limita locurilor disponibile. Persoanele aflate sub influenţa alcoolului sau a substanţelor psihotrope nu vor avea acces în teatru. Continue reading

Exit

In perioada 25-26 noiembrie, Teatrul Nottara a gazduit un eveniment inedit: Festivalul national de teatru al detinutilor – Exit.

109 detinuti devin actori pentru o zi

  • La festival participa 10 trupe de detinuti din Penitenciarele Arad, Baia Mare, Bistrita, Botosani, Brasov, Cluj, Craiova, Galati, Iasi, Gherla, Oradea, Satu Mare, Targu Jiu, Targu Ocna, Timisoara si Poarta Alba.
  • Trupa “MesajArt” din Penitenciarul Iaşi participa la Festivalul Naţional de Teatru al deţinuţilor EXIT, cu piesa “Haina de OM”, piesa scrisa de un fost detinut.
  • Trupa “Fata Morgana”, formata din noua femei aflate in custodia Sectiei Exterioare Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, participa la festival cu piesa “Casa Bernardei Alba”, de Frederico Garcia Lorca (regia Andreea Iacob). Piesa a putut fi deja vazuta la Studio “Euphorion” din cadrul Teatrului Naţional “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.
  • Trupa “Medio Monte Circus” a Penitenciarului Baia Mare, formata din cinci persoane, participa la festival cu piesa “Caietul Albastru”, o prelucrare de Marian Ilea dupa povestirea lui Daniil Harms. Detinutii-actori din Baia Mare au lucrat sub indrumarea inspectorului principal Crina Suciu si a preotului inchisorii, Alexandru Nuszer.

In total, 109 de detinuti au urcat pe scena  si au devenit actori pentru o zi.

Festivalul National de Teatru al Deţinuţilor – “Exit” a fost organizat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în parteneriat cu Asociaţia Art Fusion, şi a fost finanţat cu suportul Comisiei Europene, prin Programul Tineret în Acţiune.

A fost o prestatie incredibila, o dovada ca acei “actori”sunt oameni care gandesc si pot face acel ceva care se numeste arta- lucru de care nu este capabil orice om “nepatat”. Delictul este ceva real, ceva recunoscut de inculpat in cele din urma, insa ireversibil. un infractor nu este neaparat un paria al societatii.

Cerceteaza si apoi fii capabil sa critici, corectule!