Iată că am ajuns şi la sfârşitul anului 2013. A fost un an plin de evenimente fericite, cu toate că se presupunea a fi un an ghinionist.
Începutul lui 2013 m-a prins în febra târgurilor de nunţi. Nu am ratat vreun trag, încă de la finele anului 2012. După îndelungi căutări, am reuşit să îmi găsesc rochia potrivită. Tot la început de an am cutreierat tot sectorul 6 al Bucureştiului în căutarea apartamentului ideal. Era momentul să ne mutăm la casa noastră. Pe 14 februarie am semnat actele şi la sfârşitul lunii martie ne-am mutat. Mare ne-a fost bucuria atunci când am realizat ceea ce am visat a devenit realitate. După mutare, am revenit la pregătirile pentru nunta şi aşa am ţinut-o până în septembrie. Am reuşit să ne deconectăm puţin prin vară când am avut o mică vacanţă la munte şi încă una la mare, la Folk you.
Nu am mai avut timp de nimic altceva în afară nunţii pentru că totul a fost realizat de mânuţele noastre. Am început să scriu un articol despre nuntă, însă nu am reuşit să îl finalizez. În luna ianuarie voi detalia tot ceea ce mi-am propus să scriu despre nunta mea şi promit că voi aduce informaţii utile pentru cei ce îşi doresc să îşi oficializeze relaţiile în curând.
Aşadar, am avut întâi cununia, pe 19 septembrie, chiar în ziua în care împlineam 4 ani de relaţie, iar nunta a fost pe 5 octombrie.
Am vrut să facem două evenimente pentru a nu ne aglomera în ziua nunţii.
După nuntă am plecat în luna de miere într-o destinaţie la care visam de multă vreme – Mexic, mai exact Riviera Maya, lângă Cancun. A fost o săptămână de vis şi v-o recomand cu mare încredere. Merită! E greu de descris în cuvinte tot ceea ce am trăit acolo. A fost pur şi simplu perfect, magic!
Astfel am ajuns la sfârşitul lunii octombrie, obosiţi, dar fericiţi. Am început să ne relaxăm, să ne bucurăm de tot ceea ce realizasem până atunci. Din cauza tuturor pregătirilor, nu reuşisem să ne bucurăm pe deplin de căsuţa noastră dragă. Apoi, din noiembrie, am revenit pe meleagurile quilling-ului şi am fost extrem de ocupată. A fost o perioadă prolifică şi m-am bucurat enorm.
Sărbătorile m-au găsit în familie, alături de părinţi şi rude şi uite aşa am ajuns în ultima zi din an. Mă declar mulţumit de tot ceea ce mi-a fost dat să trăiesc în acest an. Momentele mai puţin plăcute au fost şi ele prezente, însă nu au reuşit să mă doboare aşa cum se întâmpla în trecut. Am devenit mai puternică şi mai sigură pe mine. Am înţeles că aşa e viaţa şi nu trebuie să ne oprim din a trăi indiferent de circumstanţe. Cu toţii cunoaştem oameni care ne părăsesc mai devreme sau mai târziu. Unii din ignoranţă, alţii din invidie, unii pentru că nu mai au zile, alţii pentru că nu mai vor să le consume cu tine, unii pentru că te iubesc prea mult, aţii pentru că te detestă dintotdeauna. Motivele sunt prea puţin importante şi nu trebuie să ne chinuim să le înţelegem. Important este să fim împăcaţi cu noi înşine şi să nu trăim cu regrete.
Sunt omul care dă totul şi aşteaptă să primescă la fel. Nu există gratuităţi pe această lume. Totul e la schimb. Pentru oamenii care au dispărut din viaţa mea am făcut tot ceea ce a ţinut de mine la momentul potrivit. Dacă am ajuns în punctul în care vieţile noastre au luat-o pe ale cai, înseamnă că aşa a fost să fie. Am învăţat că frământările şi acuzele asupra propriei persoane nu îşi au rostul, ci doar mă seacă de puteri. Şi atunci când ajung să realizez acest lucru, îmi revine zâmbetul caracteristic pe buze. Viaţa e frumoasă, oricât de grea este în realitate.
“Visează că şi cum ai trăi veşnic, dar trăieşte ca şi cum ai muri azi, căci nu contează anii din viaţa ta, ci viaţa din anii tăi.” James Dean
Like this:
Like Loading...
Rhalooka's Blog 