Fantomele trecutului [1]

Traiesc in prezent, sunt convinsa de acest lucru.

Sunt pusa pe ganduri de multe ori din cauza unor “fanotome” ca ma bantuie cand si cand.

Am o relatie minunata, solida si de viitor. Iubesc din tot sufletul. Am o alta viata, o noua viata pe care o construiesc in fiecare zi. Sunt sigura pe ceea ce fac si pe ceea ce vreau sa fac.

Toate aceste elemente, probabil ca ma duc, uneori, cu gandul in trecut, la relatii pe care le-am avut. In mare, au fost constructive  si m-au format pentru ceea ce sunt astazi.

Am iubit si am fost iubita. Prima dragoste nu se uita, indiferent de timpul care trece peste ea. Asa simt si eu, ori de cate ori imi vin in minte pasaje din trecut. A fost ceva magic, presarat cu foarte multe copilarii, specifice varstei. Aveam 15 ani, tocmai pasisem in clasa a 9a. Eram boboaca 🙂 El, cu 4 ani mai mare, terminase liceul si intrase la facultate. Cu toate ca ar fi trebuit sa fie o mare diferenta intre noi, in realitate nu a fost asa. Imi amintesc, zambind, ca la prima intalnire, eram amandoi emotionati, sinceri, timizi…

Pe atunci, baietii, fetele, absolventii de liceu in general, erau altfel, relatiile erau altfel. Acum, absolventii de liceu au cu totul alte preocupari si prioritati. Eu prefer sa raman cu gandul la generatia mea, la bunul simt si la educatia de calitate.

Revenind la “fantome”, prima iubire s-a desfasurat parcursul anilor de liceu, cu nenumarate despartiti si tentative de impacare. In cele din urma, totul s-a sfarsit. Era de asteptat. Ne schimbasem foarte mult, insa nu in acelasi ritm. Era clar ca nu ne mai potriveam.

Dupa liceu, am intrat la facultate si m-am mutat in Bucuresti. Aici am inceput o alta etapa din viata, m-am maturizat treptat si am inceput sa vad lucrurile altfel. Dupa o relatie care mi-a consumat multe resurse, am decis ca e mai bine sa ma distrez si sa las de o parte sentimentele si angajamentele. Din acest motiv, uneori, ma simt vinovata pentru ca am facut unele persoane sa sufere. Am cunoscut diferite persoane, mi-am facut multi prieteni cu care ieseam in cluburi si ma distram. S-a intamplat ca, de cateva ori, sa fie vorba despre “indragosteala”. Din pacate, nu reciproca. Nu cred ca eram pregatita pentru asa ceva. Cel putin asa pot sa imi explic lucrurile, acum.

Ei bine, timpul a trecut, imi pare rau pentru toate greselile pe care le-am facut, voluntar si involuntar. Intotdeauna imi asum tot ceea ce fac. Ar mai fi multe de zis, chiar foarte multe multe, insa prefer sa le pastrez in sufletul meu. Pot afirma cu cetitudine ca am avut parte de oameni de calitate care m-au respectat si m-au indragit. Sau cred ca am avut noroc…

Dupa toate acestea, sunt convinsa ca totul are un scop in viata, nu e ceva intamplator si fiecare isi gaseste jumatatea la  momentul potrivit.

Cu totii avem de invatat din toate experientele din trecut !

foto de aici

Advertisements

21 thoughts on “Fantomele trecutului [1]

      • “Dar tot fata era si facea sa simt in mine vagoane de fiori care calatoreau in zona viscerala, pe care dintotdeauna am considerat-o institutia emotiilor primare, locul unde se ascund pentru de-a pururi primul sarut, prima floare, intaia zi de scoala, prima noapte, prima si – implicit – ultima dragoste, primele intalniri, primele aventuri, primul copil si altele.”
        asta spune poetul din mine, citat din povestea la care lucrez

  1. toate relaţiile noastre sunt copii false ale primei iubiri….. subscriu!
    are dreptate, cauţi în cea de a doua totul din prima şi ceva mai mult….în cea de a treia cauţi să nu fie ca cea de a doua (pentru că de! din moment ce nu mai eşti cu ea….) şi cât mai mult din prima…. de fapt….asta spune totul

    • Nu as putea spune ca e chiar asa.
      Persoana cu care sunt acum si cu care voi ramane pentru totdeauna, nu prea are ceva in comun cu prima iubire. Sau cel putin nu imi dau seama
      In schimb, este copia fidela a tatalui meu. Am descoperit pe percurs si sunt foarte fericita pentru acest aspect.

      • nu prea….nu este nu! şi nu poţi şti niciodată…casă de piatră tare…..capriciile unui leu…..
        de cât timp sunteţi un cuplu?

      • “Capriciile unui leu” 🙂
        Ai niste cuvine care ma fac sa zambesc 🙂
        Suntem de 2 ani si jumatate, ne dorim amandoi acest lucru, sa fim impreuna si legal pentru ca altfel oricum suntem impreuna zi de zi, de cand ne-am cunoscut.

      • adică nici după 8 ani…nu cred că suntem pregătiţi să facem pasul…în toamnă….ne-am despărţit….dar locuim amândoi…..a fost…vedem ce va mai fi!

      • Fiecare simte sau nu simte cand e momentul potrivit. Noi asa simtim acum si sper sa fie bine. Teama nu e constructiva. In cazul unui esec, sunt capabila sa o iau de la capat. O viata am si nu merita sa imi bat joc de ea, indiferent de varsta.

        E un moment greu pentru tine, presupun.
        Locuiti impreuna, dormiti in acelasi pat si cu toate astea sunteti despartiti? E paradoxal…
        De ce nu incerci sa iti pui ordine in suflet si in minte si sa iei cea mai buna decizie pentru tine?
        Stii…anii se duc si e pacat sa te agati de ceva ce nu iti face bine…

      • E un subiect destul de delicat si deja cred ca am inceput sa “sar calul” cu intebarile mele si mai ales cu recomandarile pe care nu mi le-ai cerut, dar am indraznit sa ti le dau.
        Imi cer scuze!
        Am constat ca esti o persoana sensibila si stii foarte bine ce ai de facut!
        Mai rar barbati asa, sincer!

      • “Nu as putea spune ca e chiar asa.
        Persoana cu care sunt acum si cu care voi ramane pentru totdeauna, nu prea are ceva in comun cu prima iubire”
        aici

      • “Toate relatiile noastre sunt copii false ale primei noastre iubiri.”
        Aici te-ai referit la prima relatie sau la prima iubire? Dupa cate se vede, era vb de prima iubire…
        Deci ce are de a face prima iubire cu prima relatie?

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s