Decembrie ’09

a trecut atata vreme de cand nu am mai scris pe blogul meu drag.

am fost atat de ocupata incat nu am si uitat sa astern pe foaie ceea ce e/ a fost cu adevarat memorabil.

ninge. a nins si ieri, probabil ca o sa ninga si maine. e frig. e ger. vremea ne indeamna la odiha si meditatie. am facut atatea lucruri incat nu credeam ca o sa mai am timp sa rememorez si sa zambesc cu satisfactie. e incredibil cum in fiecare moment suntem pusi la incercare de viata, cum gresim si cum incercam sa ne indreptam lucrurile facute doar din neatentie sau din nestiinta.

avem o viata, o papiota de ata de care trebuie sa avem grija sa nu o incurcam prea tare, caci ne va fi  imposibil sa o descurcam apoi.

suntem intr-o continua invatare si incercare de izbutire in noi, in cei dragi, in viata noastra.

intotdeauna sarbatorile au fost, sunt si vor ramane o perioada de liniste in viata mea. un zambet stangaci in gerul iernii. un nas rosu de frig. o masa bogata. oameni dragi alaturi. bucurie si dragoste.

Craciunul meu este mereu altfel. lipsit de oamenii dragi care s-au dus SUS, de ritualul de pe vremea copilariei, de nestiinta pe cand eram doar un ghem de om. acum a devenit o vacanta mult asteptata, plina de ore interminabile de somn, de discutii serioase in ceea ce priveste anul urmator, de vizite nelipsite  la rudele dragi  si la bunicii ninsi de vreme. Craciunul s-a transformat intr-o perioada de liniste, deseori tulburata de teama ca, in anul care tocmai soseste, poate o sa fim si mai putini la masa.

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s