tot mai des am prilejul de a cunoaste cupluri deplorabile. sa fie vorba de o nebunie temporara sau de o criza ucigatoare de socializare?
nu sunt capabila de un verdict corect, insa imi dau seama ca totul este in declin. o relatie nu se poate baza pe minciuna, pe neincredere sau control permanent. o lupta neincetata pentru dominanta sau un joc stupid de cucerire teritoriala nu pot reprezenta dovezi de iubire si devotament neincetat. totul pare a fi desprins dintr-un film horror in care nimeni parca nu doreste sa “evadeze” ci doar sa supravietuiasca in acelasi ritm macabru.
mi-e groaza de tot, de voi doi, pentru ca va cunosc si imi dau seama ca eforturile mele nu au izbanda. ma zbat neputincioasa intre bratele puternice ale mintii voastre. ma simt revoltata si nu am cum sa va fac sa constientizati pericolul iminent.
e trist si totusi adevarat. e o viata. una singura.
